Andà à u cuntenutu

Cugnome galizianu · ducumentatu dapoi u 1505

ALMUIÑA

Da l'arabu múnya, «ciò chì si brama»,
à l'ortu chjosu d'un paese di Lugo.

Sta pagina ùn ti vende micca una pergamena. Hè ciò chì si pò pruvà nant'à u cugnome Almuiña, cù a fonte accantu à ogni cifra, è ciò chì ùn si pò pruvà, dettu dinù.

12.687u
postu trà i cugnomi di a Spagna
545
persone u portanu (censu 2025)
5
lochi si chjamanu cusì in Galizia
521
anni di traccia ducumentaria
Armuriale dipintu
Arme arricolte da u P. Crespo, Blasones y Linajes de Galicia (1997)

↓ JPG ↓ MP4 ↓ SVG

Capitulu I · A parolla

Nanzu d'esse cugnome, almuiña hè una parolla

Guasi tutti i cugnomi anu persu u so significatu per istrada. Almuiña innò: ferma una parolla viva di u galizianu, è si trova in u dizziunariu di l'Academia. Quellu chì si chjama Almuiña si chjama, à lettera, «ortu».

Cusì a definisce a Real Academia Galega

almuíña, s. f.: Horta, xeralmente pequena e cerrada, na que adoita haber árbores froiteiras.

Dicionario da Real Academia Galega

In corsu: «ortu, in generale chjucu è chjosu, duv'elli ci sò di solitu arburi da frutti». L'Academia stessa l'adopra in un esempiu chì sente l'estate: «Plantou uns pexegueiros na almuíña» —hà piantatu qualchì persicu in l'almuiña.

Ùn hè micca un ortu qualunque. Hè quellu chjosu, quellu accantu à a casa, quellu chì hà un muru o una sepe è arburi da frutti à l'internu. In a Galizia di u minifundiu, quella parcella era a dispensa di a famiglia è, spessu, l'unica cosa veramente soia in un mondu di terre tenute in foro, l'affittu longu galizianu.

A radica: mille anni è duimila chilometri

U cugnome ùn nasce micca in Galizia. Nasce in arabu.

  1. مُنْيَة munya Arabu classicu. Vole dì «bramu, disideriu, ciò chì si brama». A listessa radica م-ن-ي di tamanni, «bramà».
  2. المُنية al-múnya Cù l'articulu al- appiccicatu, cum'ellu hè accadutu cù tante parolle. In al-Ándalus ùn hè più una idea è diventa una pruprietà: ortu, arburi da frutti, acqua è casa di riposu.
  3. almuíña almunia · almuinha · almúnia U prestitu intra in e lingue rumanze di a penisula cù u sensu di tinuta agricula, ortu chjosu. Sei forme surelle, una per lingua.
  4. Almoiña 1505 · a prima volta per iscrittu Cusì hè scrittu u cugnome a prima volta ch'ellu si pò datà: u foro di Santa María da Franqueira à María de Almoiña, u 1u di maghju di u 1505. U galizianu hà titubatu assai trà oi è ui —cum'è in moito/muito o loita/luita—, è durante tuttu u seculu XVI u cugnome si scrive cù oi. A forma in ui, quella d'oghje, ùn s'impone micca prima di u seculu XVII: eccu perchè quellu chì cerca «Almuíña» in i catalogi ùn trova nunda prima di u 1603.
  5. ALMUIÑA «quellu di l'Almuiña» Un locu si chjama cusì, una famiglia ci campa è finisce per purtà u nome di u sittu. Cugnome topunimicu: ùn dice micca quale tù sì, dice da induve tù sì.

Ciò ch'ella era, di preciso, una almunia

Ùn era micca un ortu di sussistenza. In al-Ándalus l'almunia era una tinuta à l'orlu di a cità chì facia duie cose à tempu: pruducia —arburi da frutti, vigna, ortaglia, cù u so sistema d'irrigazione è a so vasca— è servia da ritirata à l'aristucrazia è à a famiglia reale stessa, chì escia da a cità per ripusassi, andà à caccia è scrive versi mentre ch'ella survigliava a racolta.

Da quì u doppiu sensu di a parolla araba. Munya hè «ciò chì si brama» è dinù «l'ortu»: u locu duv'omu vole andà. Hè difficiule di truvà un cugnome cù una etimulugia più piacevule à purtà.

È cume ghjunghje sta parolla in Galizia?

Quì ci vole à esse onesti, perchè hè a dumanda scomuda. A presenza andalusina in Galizia hè stata cortissima —appena qualchì decina d'anni di u seculu VIII— è a topunimia galiziana hà pochi arabismi. U più spartu di tutti hè aldea «paese» (da l'andalusinu aḍ-ḍáyʿa), cù più d'un centu di registrazioni; dopu venenu atalaia, albariza è pocu altru. Almuíña hè unu di sti pochi.

Ciò chì si pò affirmà cù sicurità hè da induve vene a parolla: u Toponomasticon Hispaniae, prughjettu universitariu di topunimia, dedica una scheda à l'etimu MÚNYA è arricoglie u galizianu almuíña à fiancu à u purtughese almuinha, à u castiglianu è aragonese almunia è à u catalanu almúnia, tutti cù u sensu di «tinuta agricula».

Ciò chì ùn si pò affirmà hè chì un andalusinu abbia piantatu a prima almuiña di Taboada. A cosa verusimile hè un prestitu lessicale agriculu: a parolla viaghja da u sudu à u nordu cù a cosa ch'ella nomina —una manera precisa di chjode è di piantà un ortu— per via di u latinu agriculu, di u rumanzu vicinu è di i documenti munastichi. Hè viaghjata a tecnica, è cun ella u nome.

Qualchì volta hè statu suggeritu un parintatu cù muíño («mulinu») per via di a rassumiglianza fonetica. Ùn tene: l'accezzione validata da a Real Academia Galega è da a lessicugrafia storica hè quella d'«ortu», è a catena da munya hè ducumentata in tutta a Penisula.

E sei surelle rumanze d'una parolla araba

Da u listessu etimu arabu sò nati sei cugnomi, unu per lingua di a penisula. Messe accantu e cifre di u censu spagnolu, esce fora qualcosa chì nimu conta: a forma galiziana hè a più numerosa di tutte.

CugnomeLingua o territoriu Postu INE 1u cugnome 2u cugnome
ALMUIÑA Galizianu 12.687 282 268
ALMUNIA Castiglianu è aragonese 13.604 257 348
ARMUÑA Castiglianu (Guadalajara) 36.636 66 91
ARMUNIA Castiglianu (León) 69.955 26 24
ALMOINA Catalanu è valenzianu 74.389 24 13
ALMOYNA Catalanu, grafia antica 76.928 23 9

INE, frequenze di cugnomi, censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025. A currispundenza trà forme è lingue hè quella di a scheda di l'etimu MÚNYA di u Toponomasticon Hispaniae.

Almuiña vince à Almunia per 25 purtatori. Di tutta a discendenza rumanza di munya, quella chì hà tenutu megliu hè quella chì si n'hè andata à stà in u cantu u più piuvosu è u più luntanu di al-Ándalus.

Scheda di u cugnome

  • Tipu: topunimicu. Nasce da u nome di u locu duv'ella campava a famiglia, micca da un mistieru nè da un babbu.
  • Origine di a parolla: arabu munya «bramu» → ispano-arabu al-múnya «tinuta d'ortu» → galizianu almuíña «ortu chjosu cù arburi da frutti».
  • Territoriu: Galizia. Fochi in Lugo (Taboada–Chantada–A Ulloa è A Mariña), Pontevedra (A Paradanta–O Condado) è Ourense (O Ribeiro).
  • Grafie: Almuiña, Almuíña, è Almuina senza eñe in i registri stranieri è in e basi di dati chì ùn a digeriscenu.
  • Parenti: Almunia, Armuña, Armunia, Almoina, Almoyna, è u purtughese Almuinha.
  • Prununcia: [al.muˈi.ɲa]. Quattru sillabe, accentu nant'à l'i, è a eñe ben prununciata à a fine.

Capitulu II · A terra

Cinque lochi, micca quattru

Guasi tutte e pagine chì parlanu di stu cugnome ripetenu ch'ellu ci hè quattru siti chjamati Almuiña. Avemu scaricatu u Nomenclátor de Galicia 2026 sanu —38.762 topunimi ufficiali— è l'avemu cercu noi stessi. Sò cinque.

Lugo

Almuíña

Parroquia di Gondulfe (San Lourenzo)
Concello di Taboada

L'unicu di i cinque chì và senza articulu. È u concello cù a più forte densità di u cugnome in tutta a Galizia: 11,31 per mille.

Lugo

A Almuíña

Parroquia di Santo Acisclo do Valadouro (Santo Acisclo)
Concello di Foz

Iscrizzione nova: ùn era in u Nomenclátor di u 2003 è ci hè in quellu di u 2026. In A Mariña, à un passu da Galdo, duve dui Almuiña fanu causa in u 1722 è u 1776.

Pontevedra

A Almuíña

Parroquia di Arbo (Santa María)
Concello di Arbo

In riva à u Miño, in O Condado, terra di vigna è di lampreda. 8 purtatori oghje, 2,99 per mille.

Pontevedra

A Almuíña

Parroquia di Valeixe (Santa Cristina)
Concello di A Cañiza

In u core di A Paradanta. 8 purtatori, 1,57 per mille.

Pontevedra

A Almuíña

Parroquia di Salcedo (San Martiño)
Concello di Pontevedra

In u rurale di u concello stessu di Pontevedra, oghje guasi cità.

Ricerca senza cura di l'accenti nant'à e nove culonne di u Nomenclátor de Galicia 2026 (Xunta de Galicia, appruvatu u 30 di marzu di u 2026), scaricatu da u portale di dati aperti. Cinque currispundenze esatte, mancu una di più.

Taboada hè u solu senza articulu

Quattru di i cinque sò A Almuíña, cù l'articulu, cum'omu nomina un locu chì si ricorda sempre d'esse statu una cosa: l'ortu. Quellu di Gondulfe, in Taboada, hè Almuíña è basta. Hà persu l'articulu, ciò chì accade à un nome cumunu quandu hè statu tantu tempu nome propiu. È si trova chì Taboada hè, è di gran lunga, u concello duv'ellu pesa u più u cugnome in tutta a Galizia.

Quellu di Foz hà appena principiatu à esiste ufficialmente

In u schedariu, e culonne di u Nomenclátor di u 2003 sò viote per A Almuíña di Santo Acisclo do Valadouro: u locu ùn appare chè in a rivisione di u 2026. Vale à dì ch'ellu ci hè un sittu chjamatu Almuíña chì hè intrutu in a numenclatura ufficiale di a Galizia quist'annu stessu. U cugnome u più anzianu di u mondu chì inaugureghja un topunimu.

Quattru fochi, è unu era piattu

Incruciendu i topunimi cù a spartera di u cugnome è cù i documenti d'archiviu, a carta ùn hè più una macchja è diventa quattru comarcas —rughjoni— precise:

  1. Taboada – Chantada – A Ulloa (Lugo). A cuna. Taboada hà 11,31 Almuiña per ogni mille abitanti; Antas de Ulla, 8,48. Quì si trova u topunimu senza articulu è quì si trova, in u 1734, Pedro Antonio de Almuíña chì paga a rendita in a ghjurisdizione di Taboada.
  2. A Paradanta – O Condado (Pontevedra). Arbo, A Cañiza, Crecente, Salvaterra: u Miño, a vigna è dui di i cinque topunimi.
  3. O Ribeiro (Ourense). Cù Ribadavia cum'è piazza forte: 28 purtatori, 5,62 per mille.
  4. A Mariña di Lugo. Questu, ùn u conta nimu. Ci hè A Almuíña in Foz, ci hè microtopunimia cù stu nome in Barreiros, è ci sò dui prucessi di u seculu XVIII —1722 è 1776— chì mettenu Almuiña in Galdo, parroquia di Viveiro, è in San Miguel de Souto. Topunimu è documentu chì mostranu u listessu sittu, à 100 km da u focu di Taboada.

A casa d'origine chì tutti citeghjanu è chì nimu hà vistu

Guasi tutti i siti d'araldica danu per sicuru chì u lignaghju vene da una Torre da Almuíña in Santa Cristina de Valeixe (A Cañiza). Simu andati à verificà. Quella torre ùn ci hè in u catalogu di Patrimonio Galego, chì in quella parroquia arricoglie quattru beni è mancu unu hè una torre; ùn ci hè in a lista di pazos fatta da u Concello da Cañiza stessu; è ùn ci hè in a storiugrafia lucale di u Condado de Salvaterra.

A catena di e citazioni finisce sempre in u listessu locu: i García Carraffa è u barone di Cobos de Belchite, da quì à i siti cummerciali, è da quì in ogni parte. È quelle stesse fonti si cuntradicenu trà elle: un'altra versione mette a casa d'origine in Crecente è a dà per arruinata da i Sotomayor. U listessu accade cù un presuntu pazo di u lignaghju in Landrove: ùn appare in nisun catalogu.

È ci hè un casu duv'ellu ci vole à esse netti. A Casa Grande de Almuíña de Arbo ùn hè micca u pazo di l'Almuiña. Hè una casa in u locu chjamatu A Almuíña, è tutti i so pruprietarii ducumentati portanu un altru cugnome: Estévez de Puga y Méndez dapoi u 1665, dopu Vieytez, Rivera è Giráldez. I scudi ch'ella cunserva mostranu l'arme di Durán, Puga, Correa, Feixoo è Ribeiro. Mancu una hè quella di l'Almuiña. Chì una casa si trovi in A Almuíña ùn dice nunda di quellu chì l'hà tenuta, perchè almuíña hè una parolla cumuna: vole dì ortu.

Curiosamente, u focu chì tene daveru hè quellu chì nimu citava. Landrove, in Viveiro, appare ducumentatu trè volte in trè archivii diversi: dui studienti in Alcalá (1792 è 1803), a licenza d'imbarcu per Cuba di u 1829 è un prucessu di u 1832. Ùn ci hè torre, ma ci hè famiglia.

A carta vera

313 concellos cù a so geumetria reale. In oru, i cinque chì anu un locu chjamatu Almuiña; l'intensità di u culore misura quanti Almuiña ci sò per ogni mille abitanti secondu l'Instituto Galego de Estatística.

Tocca un concello per vede u so datu

Almuiña per ogni 1.000 abitanti 0 → 11,31 ‰

Geumetria: limiti municipali ufficiali (georef-spain-municipio). Dati di u cugnome: IGE, spartera municipale à u 1u di ghjennaghju di u 2023, solu i concellos cù più di 5 purtatori.

Capitulu III · A traccia

Da a pergamena à oghje

L'Arquivo do Reino de Galicia guarda una ventina bella di prucessi cù un Almuiña dentru, da u 1505 à u 1786: foros, pagamenti di maravedís, eredità, un prete, un licenciado, duie donne chì agiscenu per drittu propiu. Ùn sò micca imprese. Sò propiu ciò chì a ghjente facia: cuntrastà per ciò ch'era soiu davanti à un nutaru. È hè per quessa chì sapemu ch'elli eranu culà.

A traccia era scritta d'un'altra manera

Per assai tempu s'hè datu u 1603 cum'è a prima orma di u cugnome. Hè vera à mezu, è a mità chì manca cambia u seculu di partenza. Cercendu in u catalogu di l'archiviu cù a grafia muderna, Almuíña, prima di u 1603 ùn appare propiu nunda. Zeru registrazioni. Ma u cugnome ci hè prima: hè scrittu Almoiña, Almoíña, Almoina.

Rifatta a ricerca cù e grafie vechje, a traccia si ne và finu à u 1505 è escenu fora documenti chì ùn eranu in nisuna lista: u foro di A Franqueira à María de Almoiña, un prucessu trà trè Almoíña in u 1558, a vigna di Juan da Almoina in u 1577, u chiericu di u 1587, l'abitante di Banga di u 1596.

È ci n'hè unu chì lega tuttu inseme. In u 1630, Pedro de Almoíña face causa «sobre posesión de una heredad en el lugar de Almuíña, en la jurisdicción de Taboada» —per u pussessu d'una tinuta in u locu di Almuíña, in a ghjurisdizione di Taboada. U ligame trà a grafia antica è u topunimu ùn hè sta pagina à fallu: hè u catalogu stessu di l'archiviu, chì indiceghja quellu prucessu sottu à u descrittore geograficu Almuiña (lugar, San Lourenzo de Gondulfe, Taboada, Lugo).

Lezzione di metudu, è vale per qualsiasi cugnome: s'è tù cerchi u to cugnome cum'ellu si scrive oghje, ne trovi a mità. Nanzu chì l'ortugrafia si fissessi, ogni nutaru scrivia ciò ch'ellu sintia.

1505

L'orma a più anziana

U 1u di maghju, u munasteru di Santa María da Franqueira dà in foro à María de Almoiña è à u so maritu —a pergamena hè sbiadita propiu culà è u catalogu a leghje cù dubbitu: «Estevo? de Parga?»— u casal da Rotea, in Santa María de Casteláns è Santa Mariña de Covelo, per duie fanegas di granu à l'annu. Fighjula u dettagliu: quella chì porta u cugnome hè ella.

Arquivo do Reino de Galicia · PLAN-4805
1558

Prucessu trà parenti

Domingo de Almoíña, abitante di a terra di San Martiño, contru à Pedro de Almoíña, per i beni lasciati da Álvaro Lorenzo de Almoíña. Trè purtatori di u cugnome in un solu prucessu, mezu seculu prima di u primu «Almuíña».

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 20600-19
1577

U fruttu d'una vigna

Juan da Almoina contru à Melchor Fernández, per u fruttu d'una vigna. Unu di i dui documenti spuntati cercendu cù a grafia vechja è chì ùn figuravanu in nisuna lista precedente.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 1147-68
1587

Un chiericu è u so benefiziu

Vicente de Almoíña, chiericu, contru à u ghjudice apostolicu Domingo Ramos, in prutezzione di u pussessu di u benefiziu di San Cosme de Gondel. Forza eclesiastica: u chiericu dumanda à l'Audiencia, l'alta corte reale, di frenà u ghjudice di a Chjesa.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 26813-5
1596

Un abitante di Banga

Sebastián de Almoina, abitante di Santa Baia de Banga. L'altra scuperta di a ricerca cù a grafia antica — è in Banga, propiu duve a genealugia mettia a nascita ducumentata di u 1720.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 45520-3
1603

U primu «Almuíña»

Alonso de Almuíña cù María de Prado, veduva, per un pagamentu di maravedís. Per anni hè statu tenutu per u documentu u più anzianu di u cugnome. Ciò ch'ellu hè daveru hè u più anzianu cù a grafia muderna: in l'archiviu, prima di sta data, ùn ci hè mancu un solu «Almuíña».

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 26115-69
1630

U documentu chì lega u cugnome à u locu

Pedro de Almoíña, curatore di i figlioli d'Alonso de Almoíña, contru à Inés de Fontao, «sobre posesión de una heredad en el lugar de Almuíña, en la jurisdicción de Taboada» —per u pussessu d'una tinuta in u locu di Almuíña, in a ghjurisdizione di Taboada. Ùn simu noi à dilla: l'archiviu l'indiceghja sottu à u descrittore Almuiña (lugar, San Lourenzo de Gondulfe, Taboada, Lugo). Cugnome è topunimu, ligati da u catalogu.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 21708-7
1633

Fratelli in Vigo

Domingo de Almoíña è i so fratelli contru à Juan González Herrero, per beni in a ghjurisdizione di Vigo.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 24393-130
1637

Prucessu per una eredità

Juan Andrés è Juan de Almuíña litiganu per i beni di María Fornelos, moglia di Lorenzo de Castro.

Arquivo do Reino de Galicia
1689

Esecuzione per debiti

Pedro Almuíña è cunsorti, cù Felipe Rivera, in una esecuzione per maravedís.

Arquivo do Reino de Galicia
1694

Un licenciado in Porriño

Antonio Almuíña, licenciado, davanti à a ghjustizia di Porriño per l'esecuzione di u testamentu di Domingo de Abeledo. U primu Almuiña cù studii chì appare per iscrittu.

Arquivo do Reino de Galicia
1701

Un prete è u so foru

Antonio Almuiña Rivero, cura —prete di parrochja—, face causa contru à u Provisor di Santiago appellendusi à u foru eclesiasticu, a ghjurisdizione propia di u cleru.

Arquivo do Reino de Galicia
1716

Rendite in Villarmeá

Andrés de Almuíña cù Victorio Rodríguez de Villarmeá, per un pagamentu di rendita.

Arquivo do Reino de Galicia
1720

Una nascita in Banga

A nascita ducumentata a più anziana ritrovata da a ricerca genealogica: una persona di u cugnome nata in Banga, O Carballiño (Ourense).

1722

Almuiña in A Mariña

L'abitanti di Negradas contru à Pedro de Almuiña è Salvador Morales, per a residencia —u cuntrollu di fine di càrica— pigliata in a ghjurisdizione di Galdo, parroquia di Viveiro. Hè a prima prova di u focu di A Mariña.

Arquivo do Reino de Galicia
1732

Spartera di beni

Luis Félix de Almuíña è cunsorti, in a spartera di i beni di María de Veneizdes.

Arquivo do Reino de Galicia
1734

Radiche in Taboada

Pedro Antonio de Almuíña, pagamentu di rendita in a ghjurisdizione di Taboada: a listessa rughjone duv'ellu si trova u topunimu senza articulu è duve u cugnome ferma oghje u più densu.

Arquivo do Reino de Galicia
1741

Feliciana piglia pussessu

Feliciana de Almuíña, in pussessu di i beni di Juan de Almuíña è María de Pazos. Una donna cù u cugnome, chì agisce per drittu propiu davanti à a ghjustizia.

Arquivo do Reino de Galicia
1755

Un altru pagamentu di maravedís

Pedro de Almuíña, per un pagamentu di maravedís. Un documentu di più di a seria di u seculu XVIII, ritrovu rifacendu a ricerca.

Arquivo do Reino de Galicia · Caixa 13208-93
1762

Contu di i beni

Antonio Almuíña cù Nicolás Francisco Pernas, per i beni restanti di Dominga Vizoso.

Arquivo do Reino de Galicia
1776

A casa di Galdo

Antonio Almuíña y Barata, riscattu in a vendita d'una casa, d'un locu è di beni in a parrochja di Galdo, partitu di San Miguel de Souto. Siconda prova di u focu di A Mariña, mezu seculu dopu à a prima.

Arquivo do Reino de Galicia
1786

L'ultimu di a seria di u Reino de Galicia

José Almuíña, attu ordinariu per u pussessu di Estrar de Tojo. Cun ellu si chjude a seria di prucessi di l'Arquivo do Reino de Galicia, vintunu in tuttu trà u 1505 è u 1786. Da quì a traccia cuntinueghja, ma in altri archivii.

Arquivo do Reino de Galicia
1792

Dui studienti in Alcalá

Duie certificazioni di studii di l'Universidad de Alcalá, in fascicoli cunsecutivi, di dui abitanti di San Xiao de Landrove (Viveiro): Nicolás Almoyna (1792–1804) è Antonio Almuina Barata (1803–1805). U secondu cugnome, Barata, hè u listessu di l'Almuiña chì in u 1776 facia causa per una casa in Galdo.

Archivo Histórico Nacional · UNIVERSIDADES,436,Exp.152 y 153
1829

À l'ultimu, un documentu americanu

Antonio Francisco Almoyna, abitante di San Xiao de Landrove (Viveiro), maritatu cù Teresa Cadórniga y Boado, dumanda licenza d'imbarcu perchè u so figliolu passi in Cuba. Hè u primu documentu americanu ritrovu di u cugnome, è chjude un bucu chì sta pagina ricunniscia d'avè. Ch'ella sia a listessa famiglia u prova un altru prucessu, di u 1832, duve l'Arquivo do Reino de Galicia u chjama «Antonio Francisco Almuíña, marido de Teresa Cadórniga».

Archivo General de Indias · ULTRAMAR,353,N.25
s. XIX

U battellu, avà cù un nome

L'emigrazione versu Cuba, l'Argentina è u Venezuela viota a Galizia per un seculu. Avà quella storia hà almenu un nome è una data: a licenza di u 1829 di a casa di Landrove.

1943

Nasce u storicu

Celso Almuiña Fernández, in Garabelos, parroquia di Mariz, Chantada — in pienu focu lucense di u cugnome. Diventerà prufessore ordinariu in Valladolid.

1946

Nasce l'architettu

Carlos Almuíña Díaz, in Santiago de Compostela.

1962

Nasce u medicu di Baiona

Jesús Vázquez Almuíña, «Sito». Merre, conselleiro è presidente di u portu di Vigo.

1997

U blasone, publicatu

U Padre Crespo arricoglie l'arme di u cugnome in Blasones y Linajes de Galicia (Ed. Boreal, t. II, p. 58). Hè u testu chì hè disegnatu in sta pagina.

2015

Un Almuiña à a Sanità galiziana

Vázquez Almuíña piglia a Consellería de Sanidade (2015–2020) è li tocca à gestisce a pandemia.

2023

Ritornu à a merria

«Sito» Vázquez Almuíña ripiglia a merria di Baiona cù maiurità assuluta.

2026

Un topunimu novu è un censu peghju

U Nomenclátor de Galicia integra A Almuíña di Foz, è u censu di l'INE cunferma chì u cugnome hà persu purtatori. U listessu annu ch'ellu guadagna un locu, perde ghjente.

Finu à duve ghjunghjenu e prove

U 1505 hè u documentu u più anzianu ritrovu, micca a data di nascita di u cugnome: un cugnome topunimicu esiste assai prima chì qualchissia u scrivi. Ogni data di sta lista porta a so segnatura, cusì chì ognunu possa dumandà u fascicolu è verificà. È s'ellu esce qualcosa di più anzianu, serà messu quì cù a so segnatura dinù.

Capitulu IV · L'arme

U scudu, disegnatu cum'ellu si disegnava

Guasi tuttu ciò chì circuleghja in internet cù u nome di «scudu Almuiña» hè una illustrazione generica cacciata da un mudellu. Quì hè u listessu blasone —u listessu, senza cambiacci una virgula— risoltu cinque volte, ogni volta cum'ellu l'averia risoltu un mistieru diversu: l'illuminatore d'un libru d'arme, u scultore in legnu d'una casa d'hidalgos, l'incisore d'un armuriale stampatu, u scarpellinu d'una facciata è a stamperia d'un fogliu chì hè invechjatu in un archiviu.

Cinque scudi, un solu blasone

U listessu paragrafu di Crespo, risoltu cinque volte. Mancu una hè più «vera» chè l'altre: un blasone hè un testu, è ogni mistieru è ogni supportu l'anu risoltu à modu soiu. Sceglie quì sottu quella chì tù voli vede.

Armuriale dipintu

1 / 5

Armuriale dipintu

Smalti piatti, oru brunitu è prufilu neru, cum'è a lamina d'un libru d'arme illuminatu.

↓ JPG ↓ MP4 ↓ SVG

Tocca a lamina per vedela à pienu screnu. U video hà u sonu: u poi caccià cù l'altuparlante.

Tutte cinque sò ricreazioni fatte per sta pagina, micca peze storiche: ùn si cunnosce nè petra armuriata nè incisione antica di stu cugnome. Ciò chì hè storicu hè u testu di u blasone, è hè u listessu in tutte cinque. U SVG di a prima hè un tracciatu vettoriale: s'ingrandisce à ogni dimensione senza perde un filu.

Peza per peza

Ciò chì ci vole à dì nant'à i scudi di cugnome

In a tradizione ispanica l'arme appartenenu à un lignaghju è à una casa precisi, micca à tutti quelli chì spartenu un cugnome. Ùn esiste micca «u scudu di l'Almuiña» in u sensu ch'ellu tucchessi di drittu à chiunque si chjami cusì. Quellu chì ti vende u cuntrariu, cù u to scudu incorniciatu è una pergamena, ti vende un ornamentu.

Ciò chì esiste, è hè ciò chì tù vedi quì, hè un blasone assuciatu à u cugnome in l'opere di riferenza: u Padre Crespo u publicheghja in u 1997 in Blasones y Linajes de Galicia, è appare dinù in a tradizione di u Blasonario de la Consanguinidad Ibérica. Quessu hè un datu bibliugraficu verificabile, è cum'è tale hè presentatu.

In altre parolle: stu scudu hè patrimoniu culturale di u cugnome, è merita d'esse ben disegnatu. Ma ùn hè micca un titulu, è sta pagina ùn ti diciarà ch'ellu u sia.

Capitulu V · I numeri

Quanti sò è quantu sò rari

Quì ùn ci hè cifra copiata da un altru situ. Hè statu scaricatu u schedariu di frequenze di l'INE —14,8 MB, 86.512 cugnomi, censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025— è cuntatu. Una cosa da sapè nanzu tuttu: in Spagna ognunu porta dui cugnomi, u primu di u babbu è u secondu di a mamma, è a statistica conta ogni pusizione à parte.

Almuiña, in u censu di u 2025

282persone u portanu cum'è primu cugnome
268cum'è secondu cugnome
5u portanu duie volte
545purtatori distinti in Spagna

È hè in ritirata

Guasi tutte e pagine nant'à stu cugnome danu sempre u postu 11.743 è 294 purtatori. Sò cifre d'una edizione precedente di l'INE. Cù u censu à u 1u di ghjennaghju di u 2025 u cugnome hè falatu à u postu 12.687 è hà persu 12 purtatori di primu cugnome è 35 di secondu. Ùn hè una tragedia: hè ciò chì accade à un cugnome rurale in una rughjone chì invechja. Ma hè u datu, è quì si dice.

CuncettuCifra chì circuleghjaCensu 1-I-2025Variazione
Postu INE11.74312.687−944
1u cugnome294282−12
2u cugnome303268−35

Hè veramente raru?

Iè, ma senza esagerà, chì hè ciò chì face tuttu u mondu. L'INE publicheghja 86.512 cugnomi —tutti quelli chì anu 20 purtatori o più—. Almuiña hè u 12.687. Quessa u lascia in u 14,7 % u più frequente: ci sò 73.825 cugnomi publicati più rari chè u toiu.

Dettu in persone: nant'à ogni milione di Spagnoli, sei portanu Almuiña cum'è primu cugnome. È per ogni Almuiña ci sò 5.131 García.

Quelli chì pesanu esattamente listessu

In u censu ci hè una manata di cugnomi cù esattamente 282 purtatori di primu cugnome, i stessi chè Almuiña. Trà elli, dui chì dicenu qualcosa:

IRIBARNE · MINGOTE · GUADALAJARA · IRAZOLA · CARABAÑO · XANDRI · PUERTES · DELFÍN · BUJEDO · RIOLOBOS · ABADAL · CUADRAT · SALARICH · PIEDROLA

Ci sò in Spagna tanti Almuiña quantu Iribarne —u secondu cugnome di Fraga— è tanti quantu Mingote.

Duve sò nati

Pontevedra
104
Lugo
71
Ourense
53
A Coruña
22
Barcelona
6
Cádiz
5

Persone cù Almuiña cum'è primu cugnome secondu a so pruvincia di nascita (INE). Per cumunità: Galizia 250, Catalogna 6, Andalusia 5. Fora di a Galizia ùn ci hè chè traccia d'emigrazione interna.

A Galizia, concello per concello

Vigo hà u numeru u più grande —113— ma hè una cità di 300.000 abitanti: culà u cugnome hè diluitu. Duv'ellu pesa daveru hè in Taboada, cù 11,31 per mille: unu nant'à 88 abitanti.

ConcelloPruvincia Purtatori‰ abitanti
VigoPontevedra1130,38
TaboadaLugo3011,31
RibadaviaOurense285,62
ChantadaLugo222,75
LugoLugo190,19
Antas de UllaLugo168,48
PontevedraPontevedra140,17
BaionaPontevedra131,04
Santiago de CompostelaA Coruña130,13
A CoruñaA Coruña120,05
OurenseOurense120,12
MonterrosoLugo123,34
GondomarPontevedra90,60
O CarballiñoOurense90,64
ArboPontevedra82,99
A CañizaPontevedra81,57
PonteareasPontevedra80,35
AmesA Coruña70,22
Cerdedo-CotobadePontevedra71,23
CrecentePontevedra62,98

IGE, spartera municipale di cugnomi à u 1u di ghjennaghju di u 2023, somma di primu è secondu cugnome; solu i concellos cù più di 5 purtatori. Totale in Galizia: 436, contru à i 481 chì cuntava u censu di l'ILG–USC in u 2001.

Capitulu VI · U mondu

Quelli chì si ne sò andati

Trà a mità di u seculu XIX è a mità di u XX, a Galizia s'hè viutata versu l'America. L'Almuiña sò cullati nant'à i stessi battelli chè tutti l'altri. Oghje u cugnome hè in sette paesi è trè cuntinenti.

374purtatori in u mondu
7paesi
3cuntinenti
104fora di a Spagna

Duve ci sò Almuiña

Spagna
270
Argentina
77
Cuba
10
Panamà
7
Venezuela
7
Stati Uniti
2
Francia
1

Base mundiale di cugnomi apellidos.de (2026). Per cuntinenti: Europa 271, America di u Sudu 84, America di u Nordu è Centrale 19. E cifre mundiali è quelle spagnole venenu da fonti è anni diversi: hè per quessa ch'elle ùn cuncordanu quandu si sommanu, è hè per quessa ch'elle sò date à parte.

Attenti à sta carta: sò i paesi duv'ellu u cugnome hè ducumentatu in e basi cunsultate, micca tutti quelli duv'ellu ci hè Almuiña. Un cugnome di cinquecentu persone passa sottu à u limitu di guasi ogni statistica: pò esse ch'ellu ci sia Almuiña in Cile, in Messicu, in Uruguay, in Svizzera o in Australia senza chì nisuna base u ricoglia. Ciò chì si pò affirmà hè u cuntrariu: fora di a Galizia è di l'emigrazione galiziana ùn ci hè origine di u cugnome in nisuna parte. Ogni Almuiña di u mondu esce da u listessu ortu.

ES

Spagna · 270

A casa. U 72 % di l'Almuiña di u mondu sò sempre quì, è guasi tutti in Galizia.

AR

Argentina · 77

A siconda casa di u cugnome, senza paragone. U grossu campa in a pruvincia di Buenos Aires, figliolu di l'emigrazione di a fine di u seculu XIX è di l'iniziu di u XX. Da culà hè escita a scultrice Susana Almuiña.

CU

Cuba · 10

A prima grande destinazione di u galizianu transoceanicu: l'isula di a minnanna di mezza Galizia. A chjuca culunia Almuiña vene da quelli vapori trà Vigo è L'Avana.

PA

Panamà · 7

Destinazione classica di l'emigrante galizianu di u seculu XX, ligata à u cummerciu è à l'istmu.

VE

Venezuela · 7

À a mità di u seculu XX, u Venezuela hè statu l'«ottavu concello» di a Galizia. L'emigrazione di dopu guerra hà purtatu u cugnome in Caracas.

US

Stati Uniti · 2

Presenza minima. Culà a eñe si perde per istrada è u cugnome appare guasi sempre cum'è Almuina.

FR

Francia · 1

Un solu purtatore registratu. A fruntiera europea di u cugnome.

U bucu americanu, chjosu

Finu à pocu fà sta pagina ricunniscia di ùn avè mancu un documentu americanu di u cugnome. Avà l'hà. In l'Archivo General de Indias, trà i fascicoli di licenze d'imbarcu per Cuba, ci n'hè unu di u 22 d'aprile di u 1829: Antonio Francisco Almoyna, di San Xiao de Landrove (Viveiro), maritatu cù Teresa Cadórniga y Boado, dumanda licenza perchè u so figliolu passi in l'isula. Ciò chì u rende tondu hè ch'ellu si pò pruvà ch'ella hè a listessa famiglia: trè anni dopu, in u 1832, l'Arquivo do Reino de Galicia u chjama «Antonio Francisco Almuíña, marido de Teresa Cadórniga». Dui archivii, duie grafie, una sola casa. Ùn sò sempre micca spuntate liste cumplete di passageri, è quessa ferma da fà.

Capitulu VII · I nomi

Almuiña cù biugrafia

Un cugnome di 545 persone ùn dà micca per una enciclupedia. Dà per questu: un prufessore d'università, un architettu, un medicu chì hè finitu conselleiro, una economista chì s'hè fatta scultore à cinquant'anni, un merre, un funziunariu di u Lugo isabellinu, un maestru d'ascia prucessatu in u 1936 è assoltu, è un alfabetizatore cubanu mortu à trentasei anni. Basta cusì.

Storia

Celso Almuiña Fernández

Garabelos (Mariz, Chantada), 1943

Storicu, natu in u core di u focu lucense di u cugnome. Prufessore ordinariu di Storia Cuntempuranea di l'Universidad de Valladolid, oghje emeritu, è accademicu currispundente di a Real Academia de la Historia per Simancas dapoi u 1998. A so tesa, La prensa vallisoletana durante el siglo XIX (1808-1894), publicata in u 1977 in dui volumi è più di mille seicentu pagine, ferma un riferimentu in storia di a stampa spagnola.

Architettura

Carlos Almuíña Díaz

Santiago de Compostela, 1946

Architettu. Hà presiedutu a delegazione di Santiago di u Colexio Oficial de Arquitectos de Galicia (1999–2007). Hà firmatu, cù Rafael Baltar è José Antonio Bartolomé, u palazzu di i tribunali di Santiago (1993–1995) è l'ingrandimentu di a Facultà di Scienze Pulitiche. Hà scrittu Debuxo Técnico COU (1983).

Medicina è pulitica

Jesús Vázquez Almuíña, «Sito»

Baiona, 1962

Medicu di l'USC. Merre di Baiona (2004–2015 è torna dapoi u 2023), conselleiro de Sanidade di a Xunta (2015–2020) durante a pandemia, presidente di l'Auturità Portuale di Vigo (2020–2023) è deputatu à u Parlamentu di a Galizia.

Arte · diaspora

Susana Almuiña

Buenos Aires → Virginia (EE. UU.)

Scultrice è pittrice. Hà pigliatu a licenza in Ecunumia in Buenos Aires è hà travagliatu trent'anni à u Fondu Munetariu Internaziunale nanzu di rifassi artista: MFA di a Virginia Commonwealth University (2009), prufessora aghjunta culà è mostre in Washington, Richmond è Baltimore. U ramu argentinu di u cugnome, cù opera.

Pulitica lucale

Ángel Rodal Almuíña

Baiona

Cuginu di Jesús Vázquez Almuíña, hà pigliatu u cambiu à a merria di Baiona trà u 2015 è u 2023. Trà i dui, u cugnome hè statu guasi vint'anni di seguitu à u capu di u concello.

Cuba · diaspora

José Almuiña González

La Habana, 1941 – Isla de Pinos, 1977

Alfabetizatore durante a Campaña de Alfabetización, a campagna cubana d'alfabetizazione, è dopu quadru puliticu: membru di u Buró Naziunale di l'Unión de Jóvenes Comunistas dapoi u 1966 è primu sicritariu di u cumitatu regiunale di u partitu in Isla de Pinos. Hè mortu à 36 anni in un incidente di strada vultendu da una missione di travagliu. A so scheda hè in EcuRed; cù un cugnome cusì raru, guasi sicuramente discende da l'emigrazione galiziana in Cuba.

Amministrazione

Antonio Almuiña

Lugo, 1848

L'8 d'ottobre di u 1848 a Gaceta de Madrid publicheghja e so numine: «D. Antonio Almuiña, individuo de la comisión de examen de cuentas atrasadas de Lugo con 5000 rs., oficial tercero segundo del gobierno político de Lugo con 7000». Un Almuiña funziunariu in u Lugo isabellinu, cù nome, càrica è paga, in u bullettinu ufficiale di u Statu.

Guerra civile

Benigno Almuiña Claro

Crecente → Gondomar, 1936

Falegnamu, natu in Crecente è abitante di Gondomar. À 21 anni hè statu ghjudicatu in Vigo per «auxilio á rebelión». A causa hè finita in archiviazione pruvisoria: ùn hè statu cundannatu. Hè u solu Almuiña chì figureghja in a base di dati di vittime di u prughjettu interuniversitariu Nomes e Voces.

È tù?

È tù?

A lista ferma aperta

S'è tù hai trovu un documentu, una foto, una traccia, informazione nova o un errore in sta pagina: contalu. Si leghje tuttu.

Scrive

Capitulu VIII · U quadernu

Cose chì si vedenu solu fighjulendu i dati

01

Zeru risultati prima di u 1603

Cerca «Almuíña» in u catalogu di l'Arquivo do Reino de Galicia è limiteghja a data à prima di u 1603: ùn esce nunda. U cugnome esistia; era scrittu Almoiña. Cambià a grafia porta a traccia guasi un seculu più in daretu.

02

A prima hè una donna

In u documentu u più anzianu, u foro di u 1505, quella chì porta u cugnome hè María de Almoiña. U so maritu si chjamava altrimente —a pergamena hè sbiadita è u catalogu leghje «Estevo? de Parga?»—. U cugnome intra in a storia per linea di donna.

03

L'articulu persu

Quattru di i cinque lochi sò A Almuíña. Quellu di Taboada hè Almuíña è basta. Perde l'articulu hè ciò chì accade à un nome cumunu chì hè statu nome propiu per seculi.

04

Un topunimu inauguratu in u 2026

A Almuíña di Santo Acisclo do Valadouro, in Foz, ùn figurava in u Nomenclátor di u 2003. Hè intruta in quellu di u 2026. Ci hè un locu chjamatu Almuíña chì hè ufficialmente più ghjovanu di stu seculu.

05

A galiziana e vince tutte

Di e sei forme rumanze di l'arabu munya, a galiziana hè quella chì hà più purtatori in Spagna: 282 contru à i 257 d'Almunia. A versione a più periferica hè risultata a più resistente.

06

Tanti quantu Iribarne

In u censu di u 2025 ci sò esattamente 282 Almuiña di primu cugnome. I stessi chè Iribarne, è i stessi chè Mingote.

07

Unu nant'à 88 abitanti

In Taboada (Lugo) ci sò 11,31 Almuiña per ogni mille abitanti. Hè a più forte densità di a Galizia: in quellu concello, unu nant'à 88 abitanti porta u cugnome.

08

Almuiña Almuiña

Cinque persone in Spagna u portanu duie volte, di babbu è di mamma. Cù 545 purtatori sparti per tuttu u paese, ch'elli si sianu scontri cinque volte ùn hè poca cosa.

09

U duminiu cù a eñe

Stu situ campa in almuiña.com, ma di dentru internet u chjama xn--almuia-0wa.com. Hè u Punycode: u sistema chì permette di mette una eñe in un duminiu traducendula in caratteri chì i servori di u mondu sanu capisce.

10

Una balestra nant'à un scudu

A balestra hè una figura rarissima in araldica ispanica, è pocu cavalleresca: era l'arma chì permettia à un villanu di stende un nobile à ducentu passi. Nant'à stu scudu ci ne sò trè, è stanu sopra à u cavalieru.

11

Si stringhje

Trà l'edizione precedente di l'INE è u censu di u 2025, u cugnome hà persu 12 purtatori di primu cugnome è 35 di secondu, è hè falatu di 944 posti in a classifica. I cugnomi rurali invechjanu inseme cù e so rughjoni.

Capitulu IX · E fonti

Da induve vene ogni cosa

Tuttu ciò chì hè quassù hà un locu da induv'ellu vene. Queste sò e fonti, è dopu, i conti chì ùn cuncordanu è perchè.

  1. Dicionario da Real Academia Galega — definizione d'«almuíña» è esempiu d'usu.
  2. Nomenclátor de Galicia 2026, Xunta de Galicia — i cinque topunimi ufficiali. Schedariu cumplettu scaricatu è cercu, micca cunsultatu per sentitu dì.
  3. Toponomasticon Hispaniae, étimo MÚNYA (R. Pocklington, 2024) — scheda di l'etimu arabu è currispundenza di e sei forme rumanze.
  4. INE, Frecuencias de apellidos (censo a 1-I-2025) — tutte e cifre di frequenza è di rarità di sta pagina. Schedariu di 14,8 MB trattatu quì.
  5. Instituto Galego de Estatística, apellidos por concello — spartera di u cugnome per concello galizianu (2023).
  6. Boullón Agrelo & Sousa Fernández, Cartografía dos Apelidos de Galicia (ILG–USC) — u censu di u 2001, chì permette di vede a seria in u tempu.
  7. Arquivo do Reino de Galicia (Galiciana) — vintunu prucessi trà u 1505 è u 1786, ognunu cù a so scatula. Prima di u 1603 ci vole à cercalli cù a grafia Almoiña.
  8. Crespo del Pozo, Blasones y Linajes de Galicia, Ed. Boreal, 1997, t. II, p. 58 — u blasone, parolla per parolla.
  9. Silvestre Petra Sancta, Tesserae Gentilitiae, Roma, 1638 — u sistema di righe cù u quale i smalti sò raprisentati in u registru d'incisione.
  10. Vicente de Cadenas y Vicent, Blasonario de la Consanguinidad Ibérica — tradizione araldica di u cugnome.
  11. Diccionario de la lengua española, RAE, voz «almunia» — etimulugia di a voce surella castigliana.
  12. Límites municipales de Galicia — georef-spain-municipio (Opendatasoft) — a geumetria reale di i 313 concellos di a carta.
  13. apellidos.de y mondonomo.ai — distribución mundial — presenza di u cugnome paese per paese.
  14. Galiciana — catálogo del Arquivo do Reino de Galicia — u catalogu duv'elli sò, cù a so segnatura, i documenti da u 1505 à u 1786. Mutore di ricerca propiu, ligame persistente per ogni scheda è assai pergamene digià digitalizate.
  15. PARES — Portal de Archivos Españoles — l'archivii di u Statu. Attenti: a so ricerca hè apprussimativa per difettu è «almoina» in catalanu vole dì limosina, dunque impurisce i risultati.
  16. Archivo General de Indias, Expedientes de licencias de embarque a Cuba — a licenza d'imbarcu per Cuba di u 1829, u primu documentu americanu di u cugnome.
  17. Gaceta de Madrid, núm. 5139, 8 de octubre de 1848 — a numina d'Antonio Almuiña, cù càrica è paga.
  18. Nomes e Voces — vítimas da represión en Galicia — a scheda di Benigno Almuiña Claro, prucessatu in u 1936 è micca cundannatu.

Note di metudu (o duve stanu e cuciture)

  • E cifre ùn cuncordanu trà elle, è hè fattu apposta. I 545 purtatori in Spagna (INE, 2025), i 436 di a Galizia (IGE, 2023) è i 374 di u mondu (apellidos.de, 2026) venenu da fonti diverse, cù anni diversi è criterii di contu diversi. Sommalle saria inventà. Ogni cifra hè data cù a so fonte è a so data.
  • L'accentu balla. Almuíña è Almuiña campanu inseme in a ducumentazione; l'INE u registra senza accentu. In sta pagina si scrive Almuiña per u cugnome è Almuíña per i topunimi, cum'ellu i ricoglie u Nomenclátor.
  • U scudu hè un disegnu novu. Ùn hè a ripruduzzione d'una petra armuriata nè d'una incisione antica: hè una interpretazione grafica fatta per sta pagina à parte da u testu di u blasone publicatu da Crespo in u 1997. I trè registri sò fideli à e cunvenzioni d'ogni epica, ma u trattu hè di u 2026.
  • Ogni data porta a so segnatura. Ùn basta di dì «ci hè un documentu di u 1505»: ci vole à pudè dumandallu. Hè per quessa chì ogni tappa di a crunulugia porta l'archiviu è a scatula. È ciò chì ùn s'hè pussutu verificà —a Torre da Almuíña, u pazo di Landrove, u passaghju in Andalusia— si dice ch'ellu ùn s'hè pussutu verificà, invece di ripetelu.
  • I dati si ponu verificà. U Nomenclátor è u schedariu di l'INE sò scaricamenti publichi; i ligami sò quassù. Chiunque pò rifà i conti è smentiscici.

Capitulu X · Tù

Scrivi

S'è tù hai trovu un documentu, una foto, una traccia, informazione nova o un errore in sta pagina: contalu. Si leghje tuttu.

Ciò chì tù scrivi hè adupratu solu per rispondeti è, s'è tù porti dati, per migliurà sta pagina. Ùn hè cedutu à nimu è ùn hè adupratu per publicità. Poi dumandà ch'ellu sia squassatu quandu tù voli, à u listessu indirizzu.

Daretu à sta pagina

Carlos José Almuiña Jiménez

S'è tù preferisci scrive direttamente, senza formulariu: contact@norbilandia.com